Reeditare - Pestera Muierii - Papusa - Ranca - Valea Galbenului - Pestera Muierii, iunie 2016

         Hei, hei, hei, bine v-am regasit dupa o pauza lunga de biciclit si implicit de povestit!

Intreruperea a venit pentru ca m-am decis sa-mi schimb bicicleta cu una construita de mine, iar asta mi-a luat destul de mult timp. Am trecut pe 29", am adaugat suspensie pe spate si un ghidon mai lat, ceva mai potrivit turelor mele.

Cum ma obseda tura partial terminata de la sfarsitul sezonului 2015, m-am decis sa o refac pe traseul optimizat si sa bifez acum obiectivele ratate atunci: Varful Papusa si parcurgerea Cheilor Galbenului la lumina zilei.

Din cauza ploii torentiale de dimineata plecam tarziu din Bucuresti si nici pe drum nu ne miscam prea alert, asa ca abia la 11:30 incepem pedalarea, cu vreo ora si jumatate mai tarziu decat speram eu.
Tinem cursul Galbenului pret de opt kilometri, in amonte. Inclinarea drumului e moderata si astfel avansam mult mai bine ca in toamna, cand am pus bicicletele pe umar cam prea devreme.
Ne bucuram de vreme buna si speram sa o tina asa, in ciuda prognozei care anunta ploi incepand cu orele 13 si pana seara.

De cum facem dreapta si ne indepartam de apa urcusul se ascute, insa nu trece de 16%. Ma ambitionez sa raman pe bicicleta, in ciuda lipsei de kilometri pedalati in acest an. Ceilalti - Corado, Andrei, Raluca si Bogdan - au bagat destule ture si concursuri si se descurca foarte bine.

Profit de niste adavarate "plantatii" de fragi ca sa-mi revin un pic si sa-mi completez rezervele de energie. Nu cred sa fi vazut vreodata atatia la un loc, iar la fiecare cativa metri gasim un nou grup.

Urcam continuu. Termin apa, insa stiu ca drumul ne va duce la un izvor bogat, frumos amenajat, unde planuim sa luam si masa de pranz.

Ne bucuram de pedalat si ca niciun strop de ploaie nu ne-a udat inca, chiar daca nori inchisi la culoare invaluie varfurile din departare. Sunt 18 grade, cu ceva vant, asa incat apreciem caldura emanata si adapostul oferit de stanca ce serveste drept spatar bancii de la masa noastra.

Cu plinul de energie refacut ne continuam ascensiunea. Caldarile glaciare din Parang si varfurile ce le strajuie ni se arata pentru prima oara astazi.

Nimeni nu vrea sa ma creada ca "acolo" vom ajunge, pe Vf.Papusa (2135m) si vom urma "acel" drum. Le pare prea departe... Insa eu stiu si mai stiu si ce push-bike-uri urmeaza...

Andrei si Corado ma lasa masca si le urca aproape integral pe bicle. Si nu e lucru usor. Am vazut indicate de GPS rampe de 23-28%, acolo unde si impinsul bicicletei e chinuitor. Bravo, baieti!

In stanga noastra vedem Ranca acoperita de nori din care periodic se varsa perdele de ploaie. Odata cu cresterea altitudinii s-a facut tot mai frig si vantul a crescut. Sunt doar 12 grade.

Strategica si Transalpina apar la orizont atunci cand atingem creasta.

Si iata-ne pe Papusa! Un punct de belvedere ca nu trebuie ratat. Pe unul dintre obiectivele turei l-am bifat.

Dar vantul bate cu asa furie incat nu zabovim decat cateva minute.

Curand suntem pe asfaltul Transalpinei si gonim catre Ranca. Acolo ne oprim la acelasi restaurant ca in toamna si ne ospatam pe masura efortului depus, cu palinca, ciorba de vacuta gratar si bere.

Forestierul din spatele statiunii, cel care coboara pana la Raul Galbenul e un bun prilej sa-mi testez bicla noua. Daca in toama l-am parcurs aproape integral la pas acum l-am coborat aproape pe tot in sa. Mi-a placut schimbarea la nivel de siguranta si confort.

Mlastina noroioasa nu mai exista, deci nicio problema sa ne lansam vijelios la vale.

Ne-am mai oprit doar din cand in cand, ca sa admiram mai bine privelistea si pentru poze. Am bifat astfel si al doilea obiectiv al turei si m-am bucurat de frumusetea Cheilor Galbenului reusind sa ajungem la masina pe inserat.

Pentru track-ul GPX lasati un comentariu si vi-l pot trimite.